Campare pe Shisha Pangma (2009). Foto: arhiva Horia Colibasanu

Horia & echipa au ajuns in tabara de baza a muntelui Shisha Pangma (fata nordica), aflata la 5.600 de metri altitudine. Ei se afla aici pentru aclimatizare la altitudine extrema. “Nici n-am avut timp sa mancam. Astazi sintem ok”.

Alpinistii Horia Colibasanu (Romania) si Peter Hamor (Slovacia) au ajuns ieri, 13 aprilie, in tabara de baza a muntelui Shisha Pangma din Himalaya, Tibet (8.027m inaltime), unde se afla pentru aclimatizare la 8.000 de metri.

Horia si Peter compun echipa de expeditie romano-slovaca al carei scop este ascensiunea Muntelui Everest (8.848m) in stil alpin – fara oxigen suplimentar si fara serpasi – , pe ruta nordica.

Cei doi alpinisti sunt insotiti in aceasta ascensiune, pe Shisha Pangma, de inca un roman (Justin Ionescu) si un slovac. Butoaiele cu echipament, care au fost carate cu iacii* pana in tabara de baza, cantaresc aproximativ o tona.

Ieri a fost o zi friguroasa si cu vant, temperatura ajungand la – 10 grade la baza muntelui. Alpinistii au fost obositi din cauza drumului, a temperaturii scazute si a dificultatii instalarii taberei in conditii de vant.

“Nici n-am avut timp sa mancam. Dar astazi sintem ok, ne-a trecut si durerea de cap”, a transmis Horia astazi, prin SMS.

Echipa va instala corzile si va avansa pe munte in zilele urmatoare.

Cititi aici despre rata mortalitatii pe Shisha Pangma versus pe Everest, dar si despre expeditia in care Horia Colibasanu a plecat pe 25 martie.

Iar aici il puteti urmari pe Horia cum avanseaza pe harta: www.koyos.ro/horia, butonul “Urmareste-l live”

Horia Colibasanu este singurul roman care a reusit ascensiunea varfurilor Annnapurna, K2 si Dhaulagiri, toate de peste 8.000 de metri, incluse în Top 5 varfuri mortale din lume. Toate ascensiunile sale au fost realizate fara oxigen suplimentar si fara ghizi (serpasi). In total, Horia a adus cinci premiere Romaniei.

***

*iacul este un mamifer rumegator specific zonei tibetane, mai mic decat bivolul, dar masiv, cu par lung si cocoasa pe ceafa; iacii sunt folositi in expeditii, pentru a transporta echipamentul.

• Tweet

Comunicat #HoriaForEverest:

Alpinistul Horia Colibășanu a părăsit azi-dimineață Kathmandu, capitala Nepalului, pentru Tibet (China). Acolo, Horia va face echipă cu slovacul Peter Hamor pentru a aborda Muntele Everest (8.848m) în stil alpin – fără oxigen îmbuteliat, fără ghizi și fără ajutor suplimentar – pe ruta nordică a muntelui.

Horia s-a aclimatizat deja pentru altitudinea de 5.000 de metri în masivul Annapurna din Himalaya, cel mai mare lanț muntos din lume.

Horia Colibășanu și Peter Hamor se vor aclimatiza, pentru altitudinea de 8.000 de metri, pe Shisha Pangma (8.027m), un munte care a înregistrat 302 de ascensiuni reușite din 1964 – când a fost escaladat pentru prima oară – până în 2012, de când datează ultimele informații.

Shisha Pangma are o rată de mortalitate de 8,3%,  fiind de două ori mai mare decât rata mortalității pe Everest, potrivit “The Economist” (mai 2013), care îl citează pe Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu.

Horia Colibășanu este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annnapurna, K2 și Dhaulagiri, toate de peste 8.000 de metri, incluse în Top 5 vârfuri mortale din lume. Toate ascensiunile sale au fost realizate fără oxigen suplimentar și fără ghizi (șerpași). În total, Horia a adus cinci premiere României.

Partenerii și sponsorii lui Horia Colibășanu în acest proiect sunt: Timișoreana, Vitas, Allianz-Țiriac Asigurări, Primăria Slatina, Aqua Carpatica, Made in TM, Koyos.ro, Kathrein, Deltatel, Rotary și Scarpa. Expediția este susținută de CS Alternative, Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), Himalaya și Synopsis.

Partenerii media ai expediției Everest Summit 2014 sunt Sport.ro (Pro TV Group), respectiv Gândul.info, ProSport și Descoperă (Mediafax Group).

***

Horia poate fi urmărit cum avansează pe hartă, aici: www.koyos.ro/horia, butonul “Urmărește-l live”

***

Credit grafică: Synopsis Media

***

Despre Horia Colibășanu:

Horia Colibășanu, 37 de ani, este medic stomatolog și trăiește în Timișoara. El a escaladat primul munte de peste 8.000m (optmiar) – K2 din Pakistan – la 27 de ani, în 2004, fără oxigen suplimentar și fără ajutorul șerpașilor. Cunoscut ca “Muntele Ucigaș”, K2 (8.611m) este al doilea vârf, după Everest, și este inclus în topul celor mai periculoase cinci vârfuri din lume. O ascensiune reușită pe K2 are valoarea unui titlu olimpic în alpinism. Performanța lui Horia pe K2 a rămas neegalată în România.

Performanțele au continuat cu alte premiere naționale – cinci până în prezent –  printre care Dhaulagiri (2007) și Annapurna (2010) din Himalaya nepaleză, munți incluși, ca și K2, în Top 5 vârfuri mortale din lume. În total, Horia Colibășanu a atins șase vârfuri de peste 8.000m, în stilul expedițiilor clasice, fără oxigen suplimentar și șerpași. Astfel, Horia Colibășanu este considerat alpinistul român cu cele mai bune performanțe la altitudine extremă.

El este și singurul român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering”  (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. Distincția a venit ca urmare a unui gest considerat eroic, petrecut într-o expediție din 2008, pe Annapurna, când a avut loc cea mai amplă operațiune de salvare din istoria Himalayei. Acțiunea a devenit subiectul unui film documentar, “Pura Vida / The Ridge”, premiat la Festivalul de Film San Sebastian.

Despre Everest:

Muntele Everest (8.848 m) este cel mai înalt din lume și este situat la granița dintre Nepal şi Tibet (China). Denumirea tibetană, Chomolungma, înseamnă “Mama-Zeiță a Lumii”.

Italianul Reinhold Messner a fost primul care a escaladat Mt. Everest, fără oxigen suplimentar, în 1978 (ruta sudică) și 1980 (prin Nord). Vârful Everest fusese escaladat pentru prima oară în 1953, de către Edmund Hillary (Noua Zeelandă) și Sherpa Tenzing Norgay (Nepal). Până în 2012 (ultimele date disponibile), Muntele Everest avusese 5.656 ascensiuni reușite, potrivit lui Eberhard Jurgalski, citat de “The Economist”, în mai 2013.

Doar 3% dintre ascensiunile reușite au fost în stil alpin, clasic (fără oxigen îmbuteliat și șerpași).

***Pentru mai multe informații despre Horia Colibășanu, vizitați: http://horiacolibasanu.com/ro/presa/ *** Pentru alte informații, vă rugăm să ne scrieți la: contact@horiacolibasanu.com ***

• Tweet

Deasupra orășelului Manang din districtul cu același nume, aflat la granița Nepalului cu Tibet

#HoriaForEverest update / Horia Colibășanu a încheiat prima etapă a aclimatizării, la 5.400m, în regiunea Annapurna din Nepal.

Thorong La (5.416m), regiunea Annapurna, Nepal

Horia Colibășanu, aflat în expediție spre Mt. Everest, fără oxigen suplimentar și fără ghizi, și-a făcut aclimatizarea pentru altitudinea de 5.000 de metri la Tilicho Lake (4.919m), unul dintre cele mai înalte lacuri din lume, și la trecătoarea Thorong La (5.416m), ambele aflate în regiunea Annapurna din Nepal.

Horia și Justin Ionescu, partenerul său în această primă etapă a expediției, se întorc la Kathmandu, pe ruta Jomsom – Pokhara. Mai multe, aici.

Selfie cu doi copii nepalezi, în Jomsom, la întoarcerea din tura de aclimatizare

Partenerii și sponsorii lui Horia Colibășanu în acest proiect sunt: Timișoreana, Vitas, Allianz-Țiriac Asigurări, Primăria Slatina, Aqua Carpatica, Made in TM, Koyos.ro, Kathrein, Deltatel, Rotary și Scarpa. Expediția este susținută de CS Alternative, Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), Himalaya și Synopsis.

Partenerii media ai expediției Everest Summit 2014 sunt Sport.ro (Pro TV Group), respectiv Gândul.info, ProSport și Descoperă (Mediafax Group).

***

Pentru noutăți în timp real, urmăriți-l pe Horia pe Facebook (horia.colibasanu) și pe Twitter (@HColibasanu). Pentru a-l urmări cum avansează pe hartă, accesați: www.koyos.ro/horia, butonul “Urmărește-l live”

• Tweet

Lacul Tilicho (4.919m altitudine) este unul dintre cele mai inalte lacuri din lume

Comunicat / #HoriaForEverest: Horia se îndreaptă spre Tilicho Lake, aflat la 4.919m. altitudine.

Alpinistul Horia Colibășanu, care a plecat în expediția Everest Summit 2014 pe 25 martie, își continuă tura de aclimatizare în regiunea masivului Annapurna din Nepal, Himalaya – cel mai mare lanț muntos din lume. Aclimatizarea este procesul biologic prin care organismul se adaptează la condițiile de altitudine.

Horia, aflat zilele acestea în districtul Manang, în apropierea graniței cu Tibet, se îndreaptă spre Tilicho Lake (4.919m), unul dintre cele mai înalte lacuri din lume. Această primă fază a expediției, ce se desfășoară în perioada martie-mai, are ca scop aclimatizarea organismului până la altitudinea de 5.000 de metri.

Fotografie din districtul Manang, aproape de granița cu Tibet

Horia este însoțit de românul Justin Ionescu, camaradul său și în expediția din 2013 pe Muntele Lhotse (8.516 de metri) din Nepal, precum și de slovacul Peter Hamor, alături de care Horia va încerca escaladarea vârfului Everest (8.848m), obiectivul final al expediției.

În prima săptămână din aprilie, cei trei alpiniști vor pleca spre Tibet (China), unde vor începe a doua fază a aclimatizării pentru Everest, pe un vârf de 8.000 de metri – Shisha Pangma (8.027m).

Horia Colibășanu și Peter Hamor vor încerca să urce pe vârful Everest pe ruta nordică, în stil alpin – fără oxigen suplimentar și ghizi (șerpași).

Din cele peste 5.650 de ascensiuni reușite ale Muntelui Everest, doar 173 au fost realizate fără oxigen suplimentar, adică 3%, potrivit lui Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu. Horia își propune să includă România pe lista scurtă a națiunilor cu această performanță.

Horia Colibășanu este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annnapurna, K2 și Dhaulagiri, trei din Top5 vârfuri mortale din lume. Toate ascensiunile sale au fost realizate fără oxigen suplimentar și fără ghizi (șerpași).

Partenerii și sponsorii lui Horia Colibășanu în acest proiect sunt: Timișoreana, Vitas, Allianz-Țiriac Asigurări, Primăria Slatina, Aqua Carpatica, Made in TM, Koyos.ro, Kathrein, Deltatel, Rotary și Scarpa. Expediția este susținută de CS Alternative, Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), Himalaya și Synopsis.

Partenerii media ai expediției Everest Summit 2014 sunt Sport.ro (Pro TV Group), respectiv Gândul.info, ProSport și Descoperă (Mediafax Group).

***

Informații despre Tilicho Lake

Despre Horia Colibășanu:

Horia Colibășanu, 37 de ani, este medic stomatolog și trăiește în Timișoara. El a escaladat primul munte de peste 8.000m (optmiar) – K2 din Pakistan – la 27 de ani, în 2004, fără oxigen suplimentar și fără ajutorul șerpașilor. Cunoscut ca “Muntele Ucigaș”, K2 (8.611m) este al doilea vârf, după Everest, și este inclus în topul celor mai periculoase cinci vârfuri din lume. O ascensiune reușită pe K2 are valoarea unui titlu olimpic în alpinism. Performanța lui Horia pe K2 a rămas neegalată în România.

Performanțele au continuat cu alte premiere naționale – cinci până în prezent –  printre care Dhaulagiri (2007) și Annapurna (2010) din Himalaya nepaleză, munți incluși, ca și K2, în Top 5 vârfuri mortale din lume. În total, Horia Colibășanu a atins șase vârfuri de peste 8.000m, în stilul expedițiilor clasice, fără oxigen suplimentar și șerpași. Astfel, Horia Colibășanu este considerat alpinistul român cu cele mai bune performanțe la altitudine extremă.

El este și singurul român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering”  (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. Distincția a venit ca urmare a unui gest considerat eroic, petrecut într-o expediție din 2008, pe Annapurna, când a avut loc cea mai amplă operațiune de salvare din istoria Himalayei. Acțiunea a devenit subiectul unui film documentar, “Pura Vida / The Ridge”, premiat la Festivalul de Film San Sebastian.

Despre Everest:

Muntele Everest (8.848 m) este cel mai înalt din lume și este situat la granița dintre Nepal şi Tibet (China). Denumirea tibetană, Chomolungma, înseamnă “Mama-Zeiță a Lumii”.

Italianul Reinhold Messner a fost primul care a escaladat Mt. Everest, fără oxigen suplimentar, în 1978 (ruta sudică) și 1980 (prin Nord). Vârful Everest fusese escaladat pentru prima oară în 1953, de către Edmund Hillary (Noua Zeelandă) și Sherpa Tenzing Norgay (Nepal). Până în 2012 (ultimele date disponibile), Muntele Everest avusese 5.656 ascensiuni reușite, potrivit lui Eberhard Jurgalski, citat de “The Economist”, în mai 2013.

Doar 3% dintre ascensiunile reușite au fost în stil alpin, clasic (fără oxigen îmbuteliat și șerpași).

***Pentru mai multe informații despre Horia Colibășanu, vizitați: http://horiacolibasanu.com/ro/presa/ *** Pentru alte informații, vă rugăm să ne scrieți la: contact@horiacolibasanu.com

• Tweet

Horia Colibășanu și Justin Ionescu, la plecarea în expediție (25 martie 2014)
Foto: Mihai Constantineanu

Comunicat / #HoriaForEverest: Horia a plecat din Kathmandu. Începe prima etapă a aclimatizării. Îl puteți urmări pe hartă, aici:www.koyos.ro/horia

Alpinistul Horia Colibășanu, care a plecat în expediția Everest Summit 2014 pe 25 martie, a părăsit azi-dimineață Kathmandu, capitala Nepalului, pentru o primă fază a aclimatizării, până la 5.000 de metri (aclimatizarea este procesul biologic prin care organismul se adaptează la condițiile de altitudine).

Această primă fază a expediției (martie-mai) are loc în Nepal, în regiunea masivului Annapurna din Himalaya, cel mai mare lanț muntos din lume. Regiunea Annapurna este una dintre cele mai populare rute de trekking din lume, deschisă străinilor în 1977.

Horia este însoțit de românul Justin Ionescu, camaradul său și în expediția din 2013 pe Muntele Lhotse (8.516 de metri) din Nepal, precum și de slovacul Peter Hamor, alături de care Horia va încerca escaladarea vârfului Everest (8.848m), obiectivul final al expediției.

În prima săptămână din aprilie, cei trei alpiniști vor pleca spre Tibet (China), unde vor începe a doua fază a aclimatizării pentru Everest, pe un vârf de 8.000 de metri – Shisha Pangma (8.027m).

Horia Colibășanu și Peter Hamor vor încerca să urce pe vârful Everest pe ruta nordică, în stil alpin – fără oxigen suplimentar și ghizi (șerpași).

Din cele peste 5.650 de ascensiuni reușite ale Muntelui Everest, doar 173 au fost realizate fără oxigen suplimentar, adică 3%, potrivit lui Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu. Horia își propune să includă România pe lista scurtă a națiunilor cu această performanță.

O ascensiune reușită a Muntelui Everest, fără oxigen suplimentar și ghizi, ar echivala cu o nouă premieră a lui Horia Colibășanu, a șasea, pentru România.

Horia Colibășanu este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annnapurna, K2 și Dhaulagiri, trei din Top 5 vârfuri mortale din lume. Toate ascensiunile sale au fost realizate fără oxigen suplimentar și fără ghizi (șerpași).

Partenerii și sponsorii lui Horia Colibășanu în acest proiect sunt: Timișoreana, Vitas, Primăria Slatina, Allianz-Țiriac Asigurări, Aqua Carpatica, Made in TM, Koyos.ro, Kathrein, Deltatel, Rotary și Scarpa. Expediția este susținută de CS Alternative, Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), Synopsis și Himalaya.

Partenerii media ai expediției Everest Summit 2014 sunt Sport.ro (Pro TV Group), respectiv Gândul.info, ProSport și Descoperă (Mediafax Group).

***

Despre Horia Colibasanu:

Horia Colibășanu, 37 de ani, este medic stomatolog și trăiește în Timișoara. El a escaladat primul munte de peste 8.000m (optmiar) – K2 din Pakistan – la 27 de ani, în 2004, fără oxigen suplimentar și fără ajutorul șerpașilor. Cunoscut ca “Muntele Ucigaș”, K2 (8.611m) este al doilea vârf, după Everest, și este inclus în topul celor mai periculoase cinci vârfuri din lume. O ascensiune reușită pe K2 are valoarea unui titlu olimpic în alpinism. Performanța lui Horia pe K2 a rămas neegalată în România.

Performanțele au continuat cu alte premiere naționale – cinci până în prezent –  printre care Dhaulagiri (2007) și Annapurna (2010) din Himalaya nepaleză, munți incluși, ca și K2, în Top 5 vârfuri mortale din lume. În total, Horia Colibășanu a atins șase vârfuri de peste 8.000m, în stilul expedițiilor clasice, fără oxigen suplimentar și șerpași. Astfel, Horia Colibășanu este considerat alpinistul român cu cele mai bune performanțe la altitudine extremă.

El este și singurul român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering”  (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. Distincția a venit ca urmare a unui gest considerat eroic, petrecut într-o expediție din 2008, pe Annapurna, când a avut loc cea mai amplă operațiune de salvare din istoria Himalayei. Acțiunea a devenit subiectul unui film documentar, “Pura Vida / The Ridge”, premiat la Festivalul de Film San Sebastian.

Despre Everest:

Muntele Everest (8.848 m) este cel mai înalt din lume și este situat la granița dintre Nepal şi Tibet (China). Denumirea tibetană, Chomolungma, înseamnă “Mama-Zeiță a Lumii”.

Italianul Reinhold Messner a fost primul care a escaladat Mt. Everest, fără oxigen suplimentar, în 1978 (ruta sudică) și 1980 (prin Nord). Vârful Everest fusese escaladat pentru prima oară în 1953, de către Edmund Hillary (Noua Zeelandă) și Sherpa Tenzing Norgay (Nepal). Până în 2012 (ultimele date disponibile), Muntele Everest avusese 5.656 ascensiuni reușite, potrivit lui Eberhard Jurgalski, citat de “The Economist”, în mai 2013.

Doar 3% dintre ascensiunile reușite au fost în stil alpin, clasic (fără oxigen îmbuteliat și șerpași).

***Pentru mai multe informații despre Horia Colibășanu, vizitați: http://horiacolibasanu.com/ro/presa/ *** Pentru alte informații, vă rugăm să ne scrieți la: contact@horiacolibasanu.com ***

• Tweet

Promo_Everest Summit Expedition from Horia Colibasanu on Vimeo.

*** Expeditia Everest Summit 2014 este posibila datorita lor: Bere Timişoreana, Vitas Romania, Allianz – Țiriac Asigurări, Primăria Municipiului Slatina, AQUA Carpatica, Made in TM, Koyos, Deltatel, KATHREIN-Werke KG, Scarpa, CS Alternative TM, Rotary, Synopsis, S75.ro, Himalaya, Sport.ro, Gandul.info, PRO SPORT, DESCOPERA.ro, Federatia Romana de Alpinism si Escalada ***

Multumesc pentru implicare si sustinatorilor pro-bono. Imi dati oxigen :))

• Tweet

La Aeroportul Henri Coanda Otopeni, Bucuresti, 25 martie
Credit foto: Mihai Constantineanu (www.neanu.ro)

Comunicat de presă / #HoriaForEverest: Horia a plecat spre Nepal.  El își propune să includă România pe lista scurtă a națiunilor care au escaladat Vf. Everest fără oxigen suplimentar și fără ghizi.

Horia Colibășanu, alpinistul român cu cele mai bune performanțe la altitudine extremă, a plecat pe 25 martie spre Kathmandu, capitala Nepalului. Expediția Everest Summit 2014 (aprilie-mai) are ca obiectiv final atingerea vârfului Everest (8.848m) din masivul Himalaya, în stil alpin – fără oxigen suplimentar și ghizi (șerpași).

Din cele peste 5.650 de ascensiuni reușite ale Muntelui Everest, doar 173 au fost realizate fără oxigen suplimentar, adică 3%, potrivit lui Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu. Horia își propune să includă România pe lista scurtă a națiunilor cu această performanță.

Horia va face echipă cu slovacul Peter Hámor (cu zece vârfuri de 8.000m în palmares), unul dintre cei mai buni alpiniști din lume la ora actuală. Cei doi vor aborda Vf. Everest pe ruta nordică, prin Tibet (China).

Într-un interviu pentru Gândul Live, înainte de plecarea în expediție, Horia a declarat: “Am tot respectul pentru alpiniștii anilor ’50-’60, dar și pentru românii care, în deceniul trecut, au reușit ascensiunile pe Everest, folosind butelii de oxigen. Erau cu totul alte condiții atunci. În 2014 însă, condițiile de asistență și tehnologie au evoluat atât de mult, încât ascensiunea la altitudine a devenit accesibilă aproape oricui. La altitudine extremă, doar ascensiunile fără oxigen îmbuteliat mai au valoare de performanță”. (vezi aici interviul integral – Gandul Live 24 martie).

O ascensiune reușită a Muntelui Everest, fără oxigen suplimentar, ar echivala cu o nouă premieră a lui Horia Colibășanu, a șasea, pentru România. Horia este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annnapurna, K2 și Dhaulagiri, trei din Top5 vârfuri mortale din lume.

Toate ascensiunile lui Horia au fost realizate fără oxigen suplimentar și fără ghizi (șerpași).

Partenerii și sponsorii lui Horia Colibășanu în acest proiect sunt: Timișoreana, Vitas, Primăria Slatina, Allianz-Țiriac Asigurări, Aqua Carpatica, Made in TM, Koyos, Kathrein, Deltatel, Rotary și Scarpa. Expediția este susținută de CS Alternative, Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), Synopsis și Himalaya.

Partenerii media ai expediției Everest Summit 2014 sunt Sport.ro (Pro TV Group), respectiv Gândul.info, ProSport și Descoperă (Mediafax Group).

 ***

Horia Colibasanu si Justin Ionescu. Justin va merge cu Horia si Peter pe Shishapangma (8.027m), muntele pe care Horia se va aclimatiza pentru Everest
Foto: Mihai Constantineanu

 ***

Despre Horia Colibasanu:
Horia Colibășanu, 37 de ani, este medic stomatolog și trăiește în Timișoara. El a escaladat primul munte de peste 8.000m (optmiar) – K2 din Pakistan – la 27 de ani, în 2004, fără oxigen suplimentar și fără ajutorul șerpașilor. Cunoscut ca “Muntele Ucigaș”, K2 (8.611m) este al doilea vârf, după Everest, și este inclus în topul celor mai periculoase cinci vârfuri din lume.

O ascensiune reușită pe K2 are valoarea unui titlu olimpic în alpinism. Performanța lui Horia pe K2 a rămas neegalată în România.

Performanțele au continuat cu alte premiere naționale – cinci până în prezent – printre care Dhaulagiri (2007) și Annapurna (2010) din Himalaya nepaleză, munți incluși, ca și K2, în Top 5 vârfuri mortale din lume. În total, Horia Colibășanu a atins șase vârfuri de peste 8.000m, în stilul expedițiilor clasice, fără oxigen suplimentar și șerpași. Astfel, Horia Colibășanu este considerat alpinistul român cu cele mai bune performanțe la altitudine extremă.

El este și singurul român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering” (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. Distincția a venit ca urmare a unui gest considerat eroic, petrecut într-o expediție din 2008, pe Annapurna, când a avut loc cea mai amplă operațiune de salvare din istoria Himalayei. Acțiunea a devenit subiectul unui film documentar, “Pura Vida / The Ridge”, premiat la Festivalul de Film San Sebastian.

Despre Everest:
Muntele Everest (8.848 m) este cel mai înalt din lume și este situat la granița dintre Nepal şi Tibet (China). Denumirea tibetană, Chomolungma, înseamnă “Mama-Zeiță a Lumii”.

Italianul Reinhold Messner a fost primul care a escaladat Mt. Everest, fără oxigen suplimentar, în 1978 (ruta sudică) și 1980 (prin Nord). Vârful Everest fusese escaladat pentru prima oară în 1953, de către Edmund Hillary (Noua Zeelandă) și Sherpa Tenzing Norgay (Nepal).

Până în 2012 (ultimele date disponibile), Muntele Everest avusese 5.656 ascensiuni reușite, potrivit lui Eberhard Jurgalski, citat de “The Economist”, în mai 2013. Doar 3% dintre ascensiunile reușite au fost în stil alpin, clasic (fără oxigen îmbuteliat și șerpași).

***Pentru mai multe informații despre Horia Colibășanu, vizitați: http://horiacolibasanu.com/ro/presa/ *** Pentru alte informații, vă rugăm să ne scrieți la: contact@horiacolibasanu.com ***

• Tweet

Everest Summit 2014 – teaser from Horia Colibasanu on Vimeo.

• Tweet

Partenerii care fac aceasta expeditie posibila sunt: Bere Timişoreana, Vitas Romania, Allianz – Țiriac Asigurări, Primăria Municipiului Slatina, AQUA Carpatica, Made in TM, Koyos, Deltatel, KATHREIN-Werke KG, Scarpa, CS Alternative TM, Rotary, Synopsis, S75.ro, Himalaya, Sport.ro, Gandul.info, PRO SPORT, DESCOPERA.ro, Federatia Romana de Alpinism si Escalada.

Horia Colibasanu, alpinistul roman cu cele mai bune performante la altitudine extrema, va pleca in expeditie spre Muntele Everest (8.848m), cel mai inalt din lume, in a doua jumatate a lunii martie.

Expeditia Everest Summit 2014 (martie – mai) are ca obiectiv cucerirea varfului Everest, cu propriile forte fizice si psihice, adica fara oxigen suplimentar si fara ajutorul serpasilor, in stilul expeditiilor clasice, alpine. O tentativa reusita ar echivala cu o noua premiera a lui Horia Colibasanu, a sasea, pentru Romania.

Din cele peste 5.650 de ascensiuni reusite ale Mt. Everest, doar 173 au fost realizate fara oxigen suplimentar, adica 3%, potrivit lui Eberhard Jurgalski, o autoritate in domeniu.

Horia va face echipa cu slovacul Peter Hámor (cu zece varfuri de 8.000m in palmares), unul dintre cei mai buni alpinisti din lume la ora actuala. Cei doi vor aborda Vf. Everest pe ruta nordica, prin Tibet (China).

Partenerii si sponsorii lui Horia Colibasanu in acest proiect – menit sa aseze Romania pe lista scurta a natiunilor care au reusit escaladarea Mt. Everest in stil alpin – sunt: Bere Timişoreana, Vitas Romania, Allianz – Țiriac Asigurări, Primăria Municipiului Slatina, AQUA Carpatica, Made in TM, Koyos, Deltatel, KATHREIN-Werke KG, Scarpa, CS Alternative TM, Rotary, Synopsis, S75.ro, Himalaya, Sport.ro, Gandul.info, PRO SPORT, DESCOPERA.ro, Federatia Romana de Alpinism si Escalada.

Horia Colibasanu povesteste: “ In 2004, plecam spre temutul si mortalul K2, din Pakistan, cu echipament imprumutat si cu o manusa plina cu cateva mii de dolari. Un om care ma vazuse o singura data si care era constient ca aveam zero experienta la 8.000m, mi-a trimis acei bani intr-o manusa de munte, o suma enorma pentru acele vremuri, pariind pe mine. Asa a fost posibila povestea de succes K2, neegalata nici acum in Romania. Asa s-a nascut, apoi, povestea celor cinci premiere pe care le-am adus Romaniei.

Le multumesc public miilor de sustinatori, parteneri, sponsori, jurnalisti si simpatizanti, care au facut posibila aceasta poveste in primii ei zece ani de viata. Le multumesc celor care tin aceasta poveste vie in continuare.”

Horia Colibasanu, 37 de ani, de profesie medic stomatolog, este singurul roman care a escaladat varfurile Annapurna, K2 si Dhaulagiri, trei din topul celor mai periculoase cinci varfuri de 8.000m, dupa rata de mortalitate, potrivit “The Economist”.

Horia Colibasanu este si singurul roman care a primit distinctia “Spirit of Mountaineering”  (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume.

***

Despre Horia Colibasanu:

Horia Colibasanu, 37 de ani, este medic stomatolog si traieste in Timisoara. El a escaladat primul munte de peste 8.000m (optmiar) – K2 din Pakistan – la 27 de ani, in 2004, fara oxigen suplimentar si fara ajutorul serpasilor. Cunoscut ca “Muntele Ucigas”, K2 (8.611m) este al doilea varf, dupa Everest, si este inclus in topul celor mai periculoase cinci varfuri din lume. O ascensiune reusita pe K2 are valoarea unui titlu olimpic in alpinism.

Performanta lui Horia pe K2 a ramas neegalata in Romania.

Performantele au continuat cu alte premiere nationale – cinci pana in prezent –  printre care Dhaulagiri (2007) si Annapurna (2010) din Himalaya nepaleza, munti inclusi, ca si K2, in Top 5 varfuri mortale din lume.

In total, Horia Colibasanu a atins sase varfuri de peste 8.000m, in stilul expeditiilor clasice, fara oxigen suplimentar si serpasi. Astfel, Horia Colibasanu este considerat alpinistul roman cu cele mai bune performante la altitudine extrema.

El este si singurul roman care a primit distinctia “Spirit of Mountaineering”  (Piolets d’Or, 2009), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. Distinctia a venit ca urmare a unui gest considerat eroic, petrecut intr-o expeditie din 2008, pe Annapurna, cand a avut loc cea mai ampla operatiune de salvare din istoria Himalayei. Actiunea a devenit subiectul unui film documentar, “Pura Vida / The Ridge”, premiat la Festivalul de Film San Sebastian.

Despre Everest:

Muntele Everest (8.848 m) este cel mai inalt din lume si este situat la granita dintre Nepal şi Tibet (China). Denumirea tibetana, Chomolungma, inseamna “Mama-Zeita a Lumii”.

Italianul Reinhold Messner a fost primul care a escaladat Mt. Everest, fara oxigen suplimentar, in 1978 (ruta sudica) si 1980 (prin Nord). Varful Everest fusese escaladat pentru prima oara in 1953, de catre Edmund Hillary (Noua Zeelanda) si Sherpa Tenzing Norgay (Nepal). Pana in 2012 (ultimele date disponibile), Muntele Everest avusese 5.656 ascensiuni reusite, potrivit lui Eberhard Jurgalski, citat de “The Economist”, in mai 2013.

Doar 3% dintre ascensiunile reusite au fost in stil alpin, clasic (fara oxigen imbuteliat si serpasi).

***Pentru mai multe informatii despre Horia Colibasanu, vizitati: http://horiacolibasanu.com/ro/presa/ *** Pentru alte informatii, va rugam sa ne scrieti la: contact@horiacolibasanu.com ***

• Tweet

Un rumano extraño, de 27 años de edad, entró en la élite del alpinismo mundial en 2004. Tras diez años, los rumanos ven en él una leyenda viva y los españoles, un héroe. 

Son casi las once de la noche. De repente, el teléfono suena. Sólo él suele llamarme tan tarde. Está jadeando.

-  ¿Qué haces? ¿Estás entrenando?, le pregunto.

-    Sí… estoy corriendo con una mochila llena de libros… (respiración agitada)…. 20 kilos, por ahí…. (jadeos)…

-    ¡No me digas que estás jadeando por tan poca cosa!, le estoy picando.

-    (De nuevo, jadeos)… estoy subiendo los escalones del estadio… y, mira, encima me da por hablar…

El viento nervioso de noviembre le corta bruscamente la voz. Pero vuelve a pegarla rápidamente a mi oreja.

El hombre que suele llamarme a esta hora es un dentista de pelo castaño, de 37 años de edad, de altura media, de Timișoara. Tiene los ojos marrones, extremadamente tiernos, y unas piernas muy bien musculados. Se viste casi siempre con vaqueros de color oscuro y camiseta, talla M. Lleva zapatillas de deporte, normalmente Scarpa, marca muy conocida entre alpinistas y escaladores.

Pero el indicio más claro de que el hombre tiene que ver con el monte es otro. Lleva colgado al cuello tres vueltas de la cuerda fina que usan los montañeros, anudadas de manera especial. Los que la usan reconocen enseguida los nudos que se emplean en el alpinismo, fundamentales para la vida de los que cogen las montañas cuesta arriba, en trayectos técnicos.

-         Mañana tengo un día largo en la clínica …  tengo pacientes desde primera hora. No voy a poder hablar. ¿Hay  alguna novedad?, concluye él, como siempre.

Le oigo cómo expira el aire con fuerza. Luego, cómo sus narices inspiran, con ansia, otra bocanada de aire fresco. Como si el aire helado de la noche rompiera los vapores calientes que salen de su boca y de su nariz. El viento apenas tiene tiempo para esparcirlos encima del estadio desierto.

Rápidamente hago un check-list en la mente, mientras que apacigua sus pulmones con oxígeno. Le digo que ya tenemos previsto cuándo hacer pública la expedición al Everest … La agenda para el 5-7 de diciembre, cuándo vendrá a Bucarest, todo está hecho ya … Quedaría algo más, pero de momento me paro.

Desde agosto, cuando empezamos a trabajar juntos, muy a menudo dejo de hablar en nuestras conversaciones atropelladas, para robarle el menos tiempo posible.

-  ¡Ya está, echa a correr, que se entere el estadio ese!

Horia Colibășanu, 37 años, es el alpinista rumano que más veces ha ascendido a las cumbres más extremas del planeta

***

Si fuera una persona, el estadio Dan Păltinișanu de Timișoara conocería la mayoría de los secretos sobre las técnicas de entrenamiento de Horia Colibășanu, médico dentista y alpinista, el rumano con los mejores resultados en altitud extrema.

Sonreí después de colgar el teléfono. Me tapé con el edredón, recordando cómo me llamó la atención esta persona, años atrás. Justo así. Al subir corriendo las escaleras, solo, en un estadio desierto. Subía con velocidad los escalones, con un peso en la espalda. Yo estaba comiendo pan tostado, mientras tomaba mi café, en pijama. Estaba viendo una reportaje matinal sobre cómo se entrena un alpinista de Timișoara, para una nueva hazaña rumana en el Himalaya.

“Muy bueno el Colibășanu ese!”, me dije a mí misma en aquel entonces.

Había leído sobre él que era el único rumano que había subido el K2, la montaña asesina de la cordillera Karakorum, de Pakistán, que da escalofríos a los montañistas de todo el mundo. Lo había logrado sin utilizar oxígeno embotellado y sin la ayuda de los sherpas, es decir, por sus propias fuerzas físicas y psíquicas. Esto pasó en 2004, cuando tenía 27 años.

Durante muchos años fue conocido como “el primer rumano en el K2”.

Sí, ¿y? – pueden preguntarse. No es la primera vez que habrán oído hablar de gente que sube montañas de miles de metros de altitud. ¿Qué pasa con el oxígeno suplementario de las bombonas? ¿Y con ese monte, el K2? ¿Y por qué “es bueno” Colibășanu?”

***

Para los no habituados a leer literatura de montaña, imaginen por un momento qué hormigueos provoca un monte al que se le ha llamado de mil maneras en los últimos 60 años, desde que fue escalado hasta la cima por primera vez.

El K2 es conocido como el Monte Salvaje, es un monte aislado, está a una distancia de una semana de la población más próxima. El largo viaje hasta la falda del monte constituye en sí mismo una expedición por un camino primitivo lleno de peligros  a consecuencia de los desprendimientos del terreno, caída de rocas, así como por los ataques armados de los grupos islamistas. En otras palabras, ni siquiera empiezas a subir el monte, y ya te has examinado de un test de resistencia psíquica.

A su vez, los problemas de salud –que surgen bien por vía viral, bien por la ausencia de ciertos anticuerpos, de la higiene y, más tarde, por culpa de la altitud – representan también un riesgo permanente. Nueve de cada diez montañeros llegan a padecer de algo aquí.

Se le llama también el Monte de los Alpinistas. Un ascenso conseguido en el K2 es comparable a un oro olímpico en alpinismo, lo que le asegura a un montañero un lugar en la élite mundial. Por esta misma razón, algunos alpinistas se empeñan –a veces incluso de manera obsesiva – en subirlo. Ha habido situaciones en las que, año tras año, cientos de alpinistas se han acercado al K2, pero a la cima no ha llegado nadie. En 2004, por ejemplo, el año del éxito rumano, hacía tres años que la cima del K2 no había sido coronada.

Condiciones de acampada en el K2 (2004)

Y, no por último, se le llama también el Monte Asesino. No por ser el más alto del mundo –el K2 es el segundo (8.611 m), tras el Everest, con una diferencia de 237 metros de altitud. El K2 es una montaña criminal, porque tiene una forma piramidal atípica, con picos afilados y pendientes empinadas y escarpadas –de ahí las condiciones difíciles de ascenso y de acampada, así como el riesgo importante de avalanchas.

A partir de un cierto punto, descansar en la tienda de campaña ofrece tanta seguridad como una subida con hielo durante una tormenta La vida en el K2  pasa como en la ruleta rusa.

Para resumir, la tasa de la mortalidad en el K2 se sitúa alrededor del 30%, tres veces más que en el Everest. Los nativos se han acostumbrado tanto a los muertos en el Monte Asesino, que se olvidan fácilmente de las estadísticas en cuanto los alpinistas llegan a Pakistán.

Pero los alpinistas conocen las estadísticas. Los miembros de un grupo se miran mutuamente y esperan que no les toque la ruleta del Monte Asesino. “¡Qué gente!”, estarán exclamando a lo mejor.

Pero esto no es todo sobre la vida en la altitud.

***

Imagínense que están en un avión, a 8.000 metros sobre la Tierra. Están mirando por la ventana, cortando las nubes vaporosas y blanquecinas con la mirada. Las estrellas de hielo que se forman en la ventana y el precipicio que se abre debajo les producen todo tipo de calambres. Aquí, la cantidad de oxígeno del aire es tres veces más baja que al nivel del mar. Y hay unas cuantas decenas de grados menos durante la noche.

¿Dónde lleva la falta de oxígeno? A una circulación pesada, incluso a una trabazón de la circulación sanguínea, que genera, uno tras otro, todos los males de la altitud: edema pulmonar y cerebral, ataque cerebral, hipotermia, sabañones, agotamiento…, fallecimiento. Ahora es posible que vuelvan a exclamar lo mismo que antes, pero con más asombro.

Ahora bien, hay personas que consiguen llegar por sus propias piernas hasta este punto, sin respirar oxígeno de las bombonas y sin ayuda alguna (sherpas/guías). Los casi diez kilos de la mochila atiborrada, fundamentalmente con equipamiento técnico, caen como una bala de plomo sobre los pulmones. El aire enrarecido helado, aspirado con ansia, entra en ellos como una cuchilla de afeitar. Todo es agotador aquí: seguir adelante –la velocidad de desplazamiento es de dos-tres pasos por minuto–, retroceder,  clavar el piolet en el hielo, anclar la tienda de campaña, darse la vuelta en el saco de dormir, manejar las botas completamente heladas, hacer tus necesidades, toser.

La helada extrema, el aire enrarecido y el agotamiento cortan cualquier apetito. Beben nieve derretida en hornillos de gas. Las palabras “agua”, “comida”, “aire”, “sueño, “calor”, “confort” necesitan de nuevas definiciones para el diccionario de la altitud. Todo lo que sabe una persona sobre ellas se va al garete a los 8.000 metros. Las palabras clave aquí son “vida” y “muerte”. Palabras que están hacinadas una dentro de la otra, en el misma entrada del diccionario. No tiene sentido separarlas.

Los que llegan por sus propias fuerzas hasta este punto, llamado la Zona de la Muerte, sin oxígeno embotellado y sin sherpas, se llaman alpinistas puros. Ellos entrenan su psique y su físico años tras años, para poder adaptarse a condiciones extremas de vida.

Expedición al Annapurna de 2008 (Cara Sur). De izquierda a derecha: Alexei Bolotov (Rusia), Don Bowie (EE.UU.), Iñaki Ochoa de Olza (España), Horia Colibășanu (Rumania).

Hay tan pocos alpinistas puros de altitud extrema –sólo unos cuantos–, que todos se conocen entre ellos.

***

Horia Colibășanu es uno de ellos. Un alpinista muy extraño. ¿Cómo ha podido elegir el K2 para su primer ascenso de más de 8.000 metros? –se preguntaban los que estaban en el campamento base, en el 2004. Un alpinista comienza con los ochomiles * menos difíciles, tipo Cho Oyu o Gasherbrum II –y no con el espantoso K2. Así se piensa. Así se acostumbra.

A un español rubio de 37 años, con una leve bizquera y con mucha vis cómica le cayó tan bien el tipo de Rumanía por su “rareza” valiente –la descripción era del español -, que se aventuró con él hacia la cima. Era el mismo Iñaki Ochoa –en aquel entonces, una estrella del alpinismo mundial, reconocido por sus ascensos rápidos y respetado por su historial himalayista. Los dos habían pillado una ventana buena de temporal y habían atacado el pico con velocidad. Y lo consiguieron.

Diez años después, Horia Colibășanu ha dejado de ser visto como una “rareza” en el restringido círculo de los puristas (la jerga para designar los alpinistas puros). Entre sus éxitos más destacados, únicos en el alpinismo rumano, se hallan los montes del Himalaya, Annapurna y Dhaulagiri, incluidos –al igual que el K2– en el Top 5 de las montañas más mortales del mundo.

En total, Horia ha llevado cinco premios a Rumania, siendo el rumano con los ascensos más importantes y más numerosos en altitud extrema. Lo que confirma que Horia Colibășanu es un profesional y no sólo un tipo extraño, y suertudo.

***

Pero los alpinistas de élite del mundo ven en él algo más que eso. “Es una gran persona”, mantiene el suboficial Denis Urubko de Kazakhstán, quien tiene la reputación de haber abierto más trayectos nuevos en varios ochomiles. A Denis y a Horia les ata, entre otras cosas, la pérdida de un amigo común, el ruso Alexei Bolotov, en 2013.

Bolotov, el típico alpinista clásico ruso –duro, que toma decisiones arriesgadas, distinguido por sus éxitos y respetado en el gremio– intentaba abrir una nueva  ruta en la cara suroeste del Monte Everest (8.848 m). Murió el 14 de mayo del 2013, a los 50 años, tras habérsele roto la cuerda y precipitarse trescientos metros al vacío.

Denis, un suboficial que era su compañero de expedición, reconocía que estuvo totalmente abatido en aquellos momentos, pero que Horia le ayudó a salir del bache con su optimismo en el campamento base. (Horia estaba entonces de expedición en Lhotse, 8.516 m, el cuarto ochomil del mundo, comunicado con el Everest a través de la ladera sur).

A su vez, Edurne Pasabán, de España, la primera mujer del mundo que escaló los 14 ochomiles del mundo, ve en Horia algo más que un alpinista experimentado. “Es una excelente persona y un increíble compañero de cuerda. Es decir, un gran alpinista”, declaraba ella a través de un testimonial, en la página web del alpinista rumano. Tanto a Edurne, como a Horia les une, una vez más, la muerte de un amigo común, Iñaki Ochoa, el rubio bromista del K2, en el 2008.

Probablemente, Iñaki también habría afirmado lo mismo, si no se hubiese llevado con él, bajo las gruesas nieves del Annapurna, un testimonio valioso sobre Horia, la persona – y luego, el alpinista.

***

Era  un día, a finales de mayo del año 2008, a menos de trescientos metros de la cima del Annapurna (8.091 m) de Nepal, una de las más hostiles y temidas montañas del mundo.

En una tienda de campaña cubierta de nieve, en la ladera sur del monte, había tres hombres: un tipo duro, moreno y con la cara llena de surcos, tosiendo en el saco de dormir; un tipo castaño, con ojos marrones y voz alegre, grabando a sus compañeros con el GoPro ** y un tipo rubio, que estaba tosiendo violentamente en el micrófono de la cámara y que hablaba con dificultad.

El moreno que tosía al fondo era Alexei Bolotov. El castaño que estaba grabando era Colibășanu. Y el rubio que hablaba con dificultad era Iñaki Ochoa, amigo y compañero de Horia, desde la expedición del K2. El Annapurna era el último ochomil de los 14 que Iñaki todavía no había escalado y del cual decía  que “podría cerrar su carrera”.

-         Señor Ochoa, hoy estamos en el Campamento 5… Mañana nos vamos a la cima…(pausa) Todo el mundo está tosiendo aquí, se oye la voz de Horia en la grabación de vídeo de la tienda de campaña.

-         Así es la vida a los 7.800m…(Iñaki está tosiendo, tumbado). ¿Mañana, la cima? No lo sé… Mañana es otro día…

Este fragmento se ha convertido en un clásico. Las imágenes con los tres se han utilizado para una película de Canal+, así como para un documental, “Pura Vida/the ridge”, sobre la operación de salvamento de mayor magnitud de la historia del Himalaya. A su vez, el entrenador Pep Guardiola iba a emplear el filme en una sesión de coaching con los jugadores del F.C. Barcelona, para motivarles antes de un partido importante, como un verdadero ejemplo de compañerismo, movilización, determinación y espíritu de equipo.

De los tres alpinistas de la tienda de campaña, protagonistas de aquella grabación, sólo uno sigue vivo en 2014.

***

Annapurna 2008. La mayor operación de salvamento de la historia del Himalaya se realizó en una ruta y en un lugar donde Horia estima que, en toda la historia, sólo habían subido cinco personas.

Iñaki sufrió un ataque cerebral, que le provocó sabañones y hemiparesia. No podía desplazarse, no podía beber agua y tampoco comer. Horia, quien se había quedado con él, convenció a Alexei Bolotov para bajar, en cuanto el ruso hubiera vuelto de la cima. Las reservas de comida y gas para derretir la nieve estaban a punto de agotarse.

En la Zona de la Muerte, el reloj de arena no perdona. Una persona bien aclimatada, entrenada y sana puede sobrevivir como mucho cinco días, a más de  7.500 metros. Horia, quien había pasado ya tres días en los campamentos superiores, tenía que tomar una decisión pronto: o se quedaba con Iñaki, cuyas probabilidades de sobrevivir se desvanecían rápidamente –caso en el que hasta su  propia vida pendía de un hilo-, o empezaba la bajada al campamento base y el camino de vuelta era largo y agotador. Con dos-tres pasos por minuto y a esa altitud, habría estado al límite del tiempo de resistencia del cuerpo humano.

“Dejar allí a Iñaki, solo, no representaba una opción para mí”, dijo Horia en las entrevistas para Canal+ y en el documental “Pura Vida/the ridge”. “No hubiera podido vivir más conmigo mismo”.

Horia, quien había alertado a los del campamento base a través del teléfono con satélite, se quedó tres días y tres noches más en altitud extrema, solamente con una bolsa de macarrones y un poco de chocolate, y sin ninguna fuente de calor. El estado de Iñaki era crítico.

***

El milagro se produjo: algunos de los mejores alpinistas del mundo, de diez países, ya aclimatados, se movilizaron para acudir en su ayuda “en una ruta y en un lugar donde, en toda la historia, creo que han subido cinco personas”, iba a declarar Horia más tarde, en una entrevista.

Horia esperó hasta que el alpinista suizo, Ueli Steck, hubo subido “con mucha prisa el monte para salvar a Ochoa. El estado de Horia seguía empeorando”, recuerda Elizabeth Hawley, una ex periodista que vivía en Katmandú, capital de Nepal, desde 1960.

Sólo cuando Steck llegó al lugar donde estaban los dos, Horia “pudo salvar su vida bajando inmediatamente a una altitud más baja,” dice Hawley, quien, según la BBC, “era una poseedora inigualable de informaciones y pruebas”.

Pero el milagro de la salvación de Iñaki no llegó a producirse. Iñaki Ochoa estaba casi muerto cuando Steck había llegado a la tienda de campaña, el 22 de mayo a las 4h p.m; murió al día siguiente, al mediodía.

Dos años más tarde, en 2010, Horia Colibășanu iba a volver al Annapurna. El éxito del ascenso se lo dedicó a Iñaki.

Horia Colibășanu llegó a la cima Annapurna (8.091m) en 2010. Le dedicó el éxito a Iñaki Ochoa, su compañero fallecido en el 2008 en esta montaña.

 ***

La historia ha dado la vuelta al mundo, desde 2008 hasta hoy. Los alpinistas implicados en la operación de salvamento han recibido varios premios internacionales. Horia Colibășanu fue distinguido con el “Spirit of Mountaineering”, por el prestigioso club de montaña, el más antiguo del mundo, British Alpine Club, en los “Piolets d’Or Awards”. Es el único rumano con esta distinción.

Se ha convertido en una persona tan conocida en España como en su casa, querido por los seguidores de Iñaki y considerado un héroe por los españoles de la calle. Su muro de Facebook está repleto de mensajes de los españoles: “Nunca olvido lo gran persona que eres!!!!”, “Horia, you are a true hero”, ”Mucha suerte! Estaremos contigo!”, “GRANDE HORIA”.

En Rumanía, la historia de Horia ha explotado online y en las redes sociales en junio del 2013, cuando el documental “Pura Vida/the ridge”, premiado en el Festival de Cine de San Sebastián, fue proyectado en el Festival TIFF de Cluj.

A través de la película, el público ha entrado en la historia de Horia, ha vivido sus emociones y de esta manera, ha podido conocer al alpinista rumano desde otra perspectiva. La humana, una dimensión que los alpinistas –muy a menudo vistos como una especie de bichos raros, individualistas y muy orgullosos– muy pocas veces dejan que salga a la luz.

***

Julio de 2013. Había pasado un mes desde el revuelo ocasionado por “Pura Vida/the ridge”  en el medio virtual. Un día, recibo una llamada de teléfono de alguien que trabaja en la industria de la publicidad.

-         Un amigo me pide que le recomiende a alguien para trabajar con un alpinista. He visto que trabajas como autónoma y que te gustan y conoces las montañas … ¿qué te parece?

-         Depende. ¿De quién se trata?, pregunto.

-         Horia…. Colibășanu. ¿Te dice algo?

La llamada me hizo ilusión. Pero me mantuve con los pies en la tierra, no se me subió a la cabeza. Horia, por supuesto, es una leyenda viva, una historia viviente sin igual, pensé. Tenemos una base común sobre la que empezar a trabajar. Pero inmediatamente me asaltaron algunas preguntas, después de pensarlo en frío.

¿Cómo puedes comunicar y promocionar algo tan específico y difícil de entender como es el alpinismo puro? ¿Cómo puedes contabilizar los éxitos y el carácter de una persona, en una industria en la que el dinero se mueve siguiendo otras referencias e instrumentos? ¿Y cómo puedes conseguir resultados en unos meses tan sólo  –es decir, atraer financiación para la próxima expedición–, cuando lo único que tienes para empezar es una historia?

Había anticipado –y así fue– que el nombre Horia Colibășanu circulaba tímidamente en el mundo de los negocios en la última década, es decir justo en el lugar de dónde podría venir el dinero para las expediciones. Él siguió con sus entrenamientos, sus escaladas, su familia y sus pacientes; no se preocupó del marketing y la comunicación.

Hasta que un día entendió que si no les prestaba atención, difícilmente podría seguir adelante.

Dudé si aceptar la oferta o no, pero pronto entendí una cosa. Esta persona parlanchina y vestida de forma modesta, que funciona con el piloto automático puesto para ir hacia adelante, que no deja a sus compañeros cuando más lo necesitan, tiene una mente ágil, es disciplinada, sabe delegar y valorar, confía y escucha, hace muchas preguntas, es entusiasta como un niño, no deja de sorprender y muestra un entendimiento del mundo de los negocios y del fenómeno mediático como pocas veces he visto, ni siquiera en las personas que trabajan en el gremio –pensé, esta persona se merece un reconocimiento. Parecía un milagro que alguien nos empujara hacia la misma mesa, como en una cita a ciegas.

He considerado que esta persona se puede convertir en el proyecto profesional más bonito y , a la vez, el más difícil  que he tenido hasta ahora, así que me adentré con él en la tormenta. En 2014, esa tempestad tenía un nombre: Everest, la Madre-Diosa del Mundo. Horia se iría en marzo al Everest, con un valioso compañero de viaje, el eslovaco Peter Hámor.

Pero esta es otra historia que está a punto de comenzar, con entrenamientos en un estadio vacío de Timișoara, cubierto por la oscuridad.

***

*jerga empleada por los alpinistas para las montañas de más de 8.000 metros, 14 en total.

**cámara de vídeo de pequeñas dimensiones que los alpinistas usan a menudo, que se fija en la frente, mochila o en el bastón de montaña.

***

FOTO: © Horia Colibășanu, archivo personal (www.horiacolibasanu.com)

***

TEXTO:  © Larisa Ghitulescu

TRADUCCIÓN: Mihaela Halichi

• Tweet